Dealul Furcilor

Dealul Furcilor

Dealul Furcilor

Dealul Furcilor este locul ce păstrează vie memoria martirilor răscoalei iobagilor din 1784. A fost martor la una dintre cele mai sângeroase şi crude pagini din istoria ţării noastre.
Răscoala, numită și „Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan”, a fost o importantă acțiune de revoltă a țărănimii iobage dinTransilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă. Răscoala a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania imperială al românilor, ceea ce i-a conferit și un caracter național.[ A izbucnit la 1 noiembrie 1784, în satul Curechiu, Hunedoara, și s-a încheiat la sfârșitul lui decembrie 1784, când Horea și Cloșca au fost capturați de către autorități.
Crişan a fost găsit mort în celulă, considerându-se ca s-a sinucis, iar Horia şi Cloşca au fost executaţi public.

Prin această execuţie publică la care au fost obligaţi să asiste câte trei bătrâni şi trei tineri din fiecare sat al celor patru comitate cuprinse de răscoală s-a urmărit exercitarea unor presiuni psihologice asupra întregii iobăgimi române din Transilvania, conform instrucţiunilor împăratului: “ca să fie de exemplu şi oroare”. După izvoarele cunoscute au fost aduşi cu forţa la execuţia lui Horea, Cloşca şi Crişan la Alba Iulia între trei şi şase mii de iobagi români. Execuţia a avut loc în 28 februarie 1785 pe Dealul Furcilor din Alba Iulia. O descriere amănunţită a acesteia se află în scrisoarea lui Iosif Gabri, profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia, trimisă unui prieten al său la Roma la 2 martie 1785.
“După cum prevedea sentinţa întocmai aşa, în dimineaţa zilei de 28 februarie pe la ceasurile nouă şi jumătate, Horea şi Cloşca au fost aşezaţi separat pe câte un car special, fiecare fiind însoţit de câte un preot schizmatic (ortodox). Este cu neputinţă să descriu convoiul şi mulţimea care a fost de faţă. Ei au fost însoţiţi de un escadron de cavalerie din Toscana în ţinută de paradă, cu mare pompă, de aproximativ trei sute de pedestraşi orăşeni şi de haiduci. Batalionul pedestraşilor i-a încadrat într-un careu, iar călăreţii s-au aşezat la cele două aripi. Eu, prin bunăvoinţa unui locotenent de cavalerie, am stat călare între batalionul informă de careu şi între cavalerie şi astfel, am văzut de la început execuţia şi parada, cum văd această foaie de hârtie din faţa mea. În afară de nobili şi oameni mai deosebiţi din comitate au trebuit să fie de faţă mulţi oameni proşti şi asta se poate aprecia din faptul, că din fiecare sat al celor patru comitate au trebuit să ia parte după o grea poruncă, câte şase oameni proşti, trei bătrâni şi trei tineri, prin urmare a trebuit să fie cel puţin cinci mii de oameni. Cloşca a primit cel puţin douăzeci de lovituri până şi-a dat sufletul. În timp ce Cloşca era frânt cu roata, Horea era legat şi ţinut în picioare de doi ucenici ai călăului ca să vadă ce moarte cumplită şi prin ce chinuri groasnice trebuia să moară ucigaşul său tovarăş.După ce s-a terminat execuţia lui Cloşca şi au dat leşul la o parte, pe Horea l-au urcat apoi în patul său şi l-au legat; în vaiete au început să-i sfarme picioarele cu roata, iar după patru lovituri din porunca domnului Eckhard, au început să-i lovească pieptul şi astfel după opt, nouă lovituri a murit. N-am mai voit să văd şi despicarea lor în bucăţi, mi-am întors calul şi am venit în cetate…”.

Dupa execuţia celor doi martiri ai Transilvaniei şi ai neamului românesc, execuţia prin tragere pe roată a fost abolită din codul penal austriac.

În 2008, în apropiere s-a descoperit o necropolă ce conţinea mai multe morminte ce datează din sec II-III, perioada ocupării romane în Dacia. În aceeaşi necropolă a fost descoperită şi o tăbliţă de plumb, de blesteme, ce conţinea numele mai multor femei (când vroiau să blesteme pe cineva, romanii scriau blestemul şi numele persoanei blestemate pe o tăbliţă şi apoi o îngropau într-un mormânt, în ideea că defunctul va duce mesajul pe lumea cealaltă).
Prin urmare Dealul Furcilor este încărcat de istorie şi reprezintă unul dintre obiectivele turistice importante pentru Alba Iulia.

Surse: wikipedia.ro, crisana.ro, dacoromania.ro

Advertisements