Abrud, o pagina de istorie

Sa nu uitam ca daca stim unde sa cautam, putem descoperi locuri minunate in tara noastra. Abrudul ar putea deveni un oras turistic, daca am incerca putin sa schimbam lucrurile in bine. Un orasel cu istorie ar putea fi un punct de atractie turistica, daca se evidentiaza povestea lui si se pune accent pe arhitectura veche inca existenta. Pentru a-l putea aprecia, trebuie sa-l cunoastem mai intai.

Pe scurt:

  • In perimetrul sau se gasesc urmele asezarii daco-romane “Abruttus”, langa care se afla o mica fortificatie cu rol de aparare si observatie a centrului aurifer din apropiere, “Alburnus Maior” (azi Rosia Montana). Istoria Abrudului incepe tocmai in secolul al II-lea al erei noastre, cand, conform legendelor locale, proprietarul unei mine de aur, Cotylus Bruda, a pus la dispozitia lui Decebal cantitati semnificative de aur. Insa, dupa ce romanii i-au cucerit pe daci, Bruda a pierdut totul, si s-a sinucis.
  • Prima atestare documentara in 1201 ca donatie a regelui Ungariei catre banul Jula. Este denumit in evul medie fie Abrud (terra Obruth) fie cu denumirea slava Zlatna (in germanaSchlatten).
  • Regele Ungariei Stephan V. doneaza Abrudul si Valea Ariesului in 1271 episcopiei catolice de la Alba Iulia. In 1320 minele abrudene sunt concesionate de catre palatinul Lampert sasilor din Ighiu (Kaprundorf).
  • In sec. al 14-lea este o localitate miniera saseasca cu paroh propriu (1332). Mineri si cetateni sasi, intre ei si sasi din Sibiu si Brasov, detineau mai multe mine, spalatorii si mori, cu care extrageau aurul pe paraurile Rosiei si Carnei.
  • Din documentele medievale reiese ca, incepand din 1427, asezarea a devenit „oras” („civitas”), capatand totodata unele privilegii, asa incat a reprezentat al doilea centru important al Tarii Motilor, alaturi de Campeni.
  • Este declarat targ (oppidum) in 1453. In 1550 germanii plecasera, incepand din 1560 in consiliul local este maghiar, in 1570 este atestat si Abrudul Romanesc (Olahabrud), identic cu Abrud-Sat.
  • In Abrud se afla un Colegiu al Aurarilor („Collegium aurariarum”). Tot aici s-au gasit multe vestigii romane, printre care si table cerate.
  • In 1620 pricipele Transilvaniei Gabriel Bethlen aduce mineri slovaci si germani din Ungaria Superioara (Slovacia de astazi), in 1667 se stabilesc in Abrud refugiati maghiari din Beius.
  • Orasul a participat la miscarea lui Sofronie (1759-1761) si a fost unul dintre centrele rascoalei populare din Transilvania conduse de Horea, Closca si Crisan (1784) si ale revolutiei din 1848. In timpul rascoalei taranesti din 1784 s-au desfasurat in imprejurimi lupte grele intre iobagii condusi de Horea, Closca si Crisan si trupele imperiale austriece, pentru ca la 6 noiembrie localitatea sa fie ocupata de rasculati. De asemenea, in perioada revolutiei de la 1848, orasul a fost unul dintre centrele de rezistenta ale romanilor din Muntii Apuseni. Trupete guvernului ungar reusesc de trei ori sa intre in Abrud dar de fiecare data ele sunt alungate de lancierii si puscasii condusi de prefectul loan Buteanu. In iulie 1849, aici a avut loc intrevederea lui Nicolae Balcescu cu Avram lancu, in scopul de a realiza o impacare intre acesta si Kossuth, conducatorul revolutionarilor ungur.
  • Denumirea localitatii este schimbata de mai multe ori, din 1854 este Abrud.

Obiective turistice:

  1. Detunatele
  2. Biserica reformata
  3. Biserica romano-catolica
  4. Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel (construita in 1787)
  5. Casa memoriala Alexandru Ciura
  6. Casa memoriala Ioan Boeriu
  7. Casa memoriala Ioan Buteanu
  8. Scoala confesionala greco – catolica romaneasca
  9. Casa tribunului Ioan Sulutiu
  10. Biserica ortodoxa Sfanta Treime 
  11. Cladiri medievale
  12. Casina romana, fost sediu Astra
  13. Casa familiei Borza
  14. Casa familiei Fodor
  15. Mocanita
  16. Rezervatia Cheile Caprei (Cheile Fenesului)
  17. Urmele castrelor romane la Cetatuia
  18. Vestigiile exploatarilor miniere de pe muntii Frasin si Vulcoiul

Surse: wikipedia.ro, transildania.wordpress.com, hoinari.ro, pagitur.ro

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s